O speranta pentru boala Alzheimer

In fata bolii Alzheimer, doctorii dispun de mai multe molecule care ii pot intarzia evolutia, fara insa a o elimina.

Alte rezultate promitatoare exista in noi compusi, dar cea ma mare speranta sta in realizarea unui vaccin preventiv, dar si terapeutic. Descoperirea acestuia poate sa fie una dintre cele mai mari si importante descoperiri.

Medicii dispun astazi de trei medicamente ce ataca simptomele bolii Alzheimer. Acesti compusi permit ameliorarea facultatilor intelectuale si comportamentul bolnavilor, fara insa a-i vindeca.

Intr-un asemenea context au inceput sa apara primele rezultate a unei vaccinari terapeutice realizate pe soareci.

Soriceii si oamenii

Un soarece adult balacindu-se in mijlocul unui labirint acvatic. Este un tablou demn de un circ si nu de primele stadii ale unui proiect ce inchide cea mai mare speranta pentru bolnavii de Alzheimer. Si cu toate acestea…

In 1999, Dale Schenk, cercetator la Elan Pharmaceuticals, o societate americano-irlandeza, decide sa isi inceapa munca pentru gasirea unui vaccin. La originea bolii Alzeimer, se observa o acumulare anormala de peptide beta-amiloide, responsabile de formarea placilor amiloide caracteristice distrugerilor celebrale.

Produse intr-o cantitate prea mare, ele nu sunt eliminate intr-un ritm corect. Acest cercetator a avut de asemenea ideea sa stimuleze sistemul imuntar pentru ca acesta sa produca anticorpi care ar desemna aceste peptide ca fiind indezirabile, restabilind astfel si echilibrul necesar.

Ii mai ramanea sa treaca de la teorie la primele teste. Inca de la mijlocul anilor 1990, oamenii de stiinta au impus modelul experimentarii pe animale: soarecii modificati genetic pentru a dezvolta aceste placi amiloidale caracteristice.

Schenk a vaccinat soareci de 6 saptamani. Rezultatul: un vaccin numit AN-1792 i-a protejat complet impotriva formarii placilor. Iar la soarecii deja bolnavi, placile pareau chiar sa dispara. Vaccinul parea a avea virtuti atat preventive, cat si curative.

In decembrie 2000, doua echipe, una de la Universitatea din Florida si alta de la Universitatea din Toronto, au confirmat aceste rezultate. Gratie testelor cognitive pe soricei, ei au dovedit ca disparitia placilor reduce pierderile de memorie datorate bolii Alzheimer.

Studiile pe bolnavi sunt la stadii prea putin evoluate

Incantati de aceste rezultate, cercetatorii au inceput primele teste pe oameni. Intr-un prim pas, inocuitatea produsului evaluta printr-o prima serie de teste a fost anuntata de Dale Schenk in iulie 2001, la Congresul Mondial Alzheimer de la Washington. Aproape un sfert din pacienti ar fi dezvoltat anticorpi impotriva substantei amiloide.

In a doua etapa, a inceput un studiu clinic multicentric pentru a testa eficacitatea vaccinului. In Statele Unite, 14 spitale au participat la experiment, alaturi de 5 tari europene.

Din nefericire, s-au declansat mai multe cazuri de encefalita la voluntari. Laboratoarele irlandeze si americane care promovau studiul au preferat sa intrerupa imediat incercarile. Cercetatorii au reluat totul pentru a determina ce a cauzat incidentul. Desi laboratoarele raman discrete, se pare ca ar fi existat o problema de ordin metodologic.

Speranta intr-un tratament care sa trateze boala Alzheimer

Contrar altor tratamente impotriva Alzheimer, este prima data cand putem spera cu adevarat. Tratamentele disponibile astazi nu pot decat sa reduca simptomele si sa incetineasca evolutia bolii.

In ziarul L`Express, pe data de 19 septembrie 2005, se anunta inceperea unui nou studiu clinic in Franta. Acest nou studiu este condus de catre laboratorul elvetian Roche si permite verificarea vaccinului.

La inceputul anului 2006, mai multe duzini de pacienti au participat la studiu in spitalele din Bordeaux, Marseille, Montpelier, Nice, Toulouse si Paris.

Trebuie sa se faca o precizare: nu este vorba de un vaccin clasic, ca cel care permite oamenilor sa fie feriti de boli, precum tetanosul sau hepatita B. Vaccinarea urmareste, bineinteles, producerea unei reactii imunitare.

Dar in cazul acestei boli, misiunea anticorpilor nu este de a distruge un microb dusman. Tinta lor: leziunile caracteristice bolii Alzheimer, placine senile care se formeaza in creier si blocheaza functionarea corecta a neuronilor.

Startul acestei curse a fost dat. Societatea irlandeza Elan impreuna cu laboratorul american Wyeth lansase primul studiu in State si Europa, studiu intrerupt brusc in 2002.

Dintre cele 298 de persoane tratate, 18 prezentau grave inflamatii ale creierului. Esecul nu este decat aparent, caci placile regresasera incredibil.

Astazi, cercetatorii isi propun doua abordari. Fie sa injecteze o proteina cu un obiectiv mult mai clar, capabila sa forteze organismul sa produca anticorpi fara insa a produce efecte secundare.

Fie se injecteaza anticorpi fabricati artificial in laborator. Fiecare dintre aceste solutii face obiectul unui nou studiu in Statele Unite, iar laboratorul suedez Novartis si-a lansat prpriul studiu.

Cercetatorii de la Universitatea Rochester a anuntat in luna mai al acestui an realizarea unui vaccin capabil sa genereze un raspuns imunitar impotriva proteinei beta-amiloda, responsabila de formarea placilor. Se estimeaza ca vor trece cel putin 3 ani inainte de a lua in serios realizarea unui studiu pe om.

Dupa cum se observa, oamenii de stiinta cunosc calea. Trebuie sa gaseasca si mijlocul adecvat, pentru a pune capat unei boli cumplite.

Popularity: 4% [?]