Chimia in gospodarie
Chimia are numeroase aplicatii intr-o gospodarie, incepand cu folosirea diverselor produse pentru scoaterea petelor de pe tesaturi sau obiecte casnice si pana la efectuarea unor operatii care se pot executa acasa (prepararea unor solutii contra daunatorilor vegetali, colorarea metalelor, vopsirea tesaturilor, nichelarea si argintarea unor obiecte metalice, argintarea oglinzilor, prepararea sapunurilor, executarea unor fotografii pe diverse materiale etc.).
Orice gospodar poate efectua zilnic operatii care apartin de fapt chimiei, fie pentru a realiza unele produse necesare gospodariei, fie pentru a-si infrumuseta locuinta. Efectuarea acestei operatii trebuie facuta cu respectarea stricta a unor conditii minime de
siguranta. Prepararea amestecurilor chimice, precum si efectuarea diverselor operatii (incalzire, uscare) se face in camere bine aerisite, pentru a se putea indeparta rapid vaporii formati. Substantele chimice se pastreaza in flacoane de sticla inchise ermetic cu dopuri de sticla, de cauciuc sau de material plastic. Fiecare flacon va avea eticheta pe care scrie denumirea substantei si indicatia daca este toxica, inflamabila sau coroziva. Toate substantele chimice se tin intr-un dulap inchis cu cheie, pentru a nu fi la indemana copiilor.
In gospodarie se folosesc, in principal, urmatoarele substante chimice: apa oxigenata, permanganat de potasiu, hiposulfit de sodiu, eter, acetona, benzina, alcool etilic, tetraclorura de carbon, amoniac, borax acizi (acid sulfuric diluat, acid acetic, acid oxalic, acid clorhidric, acid citric). De notat ca apa oxigenata, eterul s.a. se pastreaza in sticlute colorate, iar tetraclorura de carbon in sticlute de culoare bruna. O foarte mare atentie trebuie sa acordam modului de folosire al acizilor, deoarece unii dintre ei (ca de exemplu acidul sulfuric) in contact cu apa fac explozie. Din aceasta cauza,pentru a dilua acidul sulfuric, se toarna intai acidul in apa, putin cate putin si niciodata invers.
Scoaterea petelor de pe tesaturi
Este necesar sa ne confectionam un suport pentru scos petele (asemanator cu suporturile de calcat rufe), sub care se aseaza suportul de absortie format din 2-3 straturi de hartie filtru sau panza alba, necesare pentru absortia prisosului de substanta intrebuintata. Cu cat pata este mai recenta cu atat se scoate mai usor. Nu exista solutii universale pentru scos petele, ci fiecare material necesita un tratament diferit.
Petele formate de acizi
Locul atins de acizi trebuie neutralizat cu o solutie de amoniac, de soda sau de borax. Dupa neutralizare, se spala cu apa calduta in cantitate mare. In general, materialele textile atacate de acizi isi pierd rezistenta, iar daca interventia nu se face rapid materialul se degradeaza sau chiar se rupe.
Petele datorate arsurilor de la calcat
Se foloseste o solutie de apa oxigenata (concentratie 10% pentru tesaturi albe si 1% pentru cele colorate). Tesaturile sintetice se curata cu o solutie de alcool etilic 70% (50 ml) si apa (100 ml), dupa care se limpezesc imediat in apa.
Pete de bere
Se pot curata cu o solutie de apa sarata (sare de bucatarie 2g, apa 100ml) sau chiar apa calda. Tesaturile de lana se tamponeaza cu glicerina, apoi se spala cu apa, iar cele de matase se curata cu alcool diluat (alcool etilic 70% 20ml, apa 100ml).
Pete de cacao
Daca pata este recenta se umezeste locul cu apa, dupa care se freaca bine cu sare de bucatarie si apoi se spala cu apa. Se mai poate incerca prin tamponare cu solutie de glicerina (10%), apa calda si apoi oxigenata (3%). In cazul petelor vechi este necesara si folosirea unui detergent. Stofele de lana se tamponeaza cu benzina, apoi se curata cu amoniac, dupa care se spala bine.
Pete de cafea
Se pot curata cu apa calda, eventual, adaugand si un detergent. Daca pata este veche se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si dupa aceasta cu apa oxigenata. Pentru albituri se poate utiliza o solutie de perborat de sodium (5g) si apa (100ml). In cazul stofelor de lana se tamponeaza succesiv, cu neofalina si solutie de amoniac 10%, dupa care se limpezeste bine in apa rece amestecata cu putin otet. Pentru tesaturile de bumbac, in sau matase artificiala se foloseste hipocloritul de sodiu.
Petele de ceai
Se tamponeaza locul respectiv cu amoniac diluat (5 ml amoniac in 100 ml apa) sau cu glicerina (10 ml glicerina in 100 ml apa) si apoi cu apa cu otet. Se spala totul cu apa calduta.
Pete de cerneala
Majoritatea petelor de cerneala se scot (daca sunt proaspete) cu o solutie de acid citric. Daca petele sunt mai vechi:
- pentru rufele albe se foloseste acid oxalic ;
- pentru tesaturi de lana se imbiba locul respectiv cu glicerina ;
- pentru tesaturile colorate se folosesc doua solutii care se amasteca (acid oxalic 75 g cu 500ml apa fierbinte si tiosulfat de sodiu
25 g cu 400 ml apa rece ). In toate cazurile, dupa folosirea solutiei, tesaturile trebuie spalate cu apa multa.
Pete de ciocolata
Petele de pe albituri se curata cu o solutie de acid tartric si alaun in apa, dupa care se spala bine cu apa. Celelalte tesaturi se curata cu un solvent care scoate grasimile.
Pete de pepsi, cola
Se tamponeaza locul respectiv cu benzina, apoi se freaca pana cand se usuca. Se spala apoi cu apa si un detergent, iar la sfarsit numai cu apa.
Pete de fructe
Petele proaspete se scot cu o solutie de amoniac, cu o solutie de permanganat de potasiu (1g) si apa (1 litru) sau cu o solutie de acid citric(80g) si apa (100 ml). Petele vechi se scot foarte greu. Pentru petele de visine, afine, capsuni, fragi, zmeura se poate incerca o solutie de apa oxigenata 3% (50ml), amoniac 10% (50 ml), alcool etilic 70% (50ml), iar pentru petele de mere, pere, prune o solutie de tiosulfat de sodiu (20 g) si apa (1 litru). Pentru petele de iarba se poate folosi o solutie de acid acetic (10ml), acid oxalic (10g), apa (1 litru)-(se dizolva acidul oxalic in apa si se adauga acidul acetic). Ulterior, se spala cu apa calda si se limpezeste cu apa rece.
Pete de grasimi
Pentru petele de grasimi se foloseste un strat suport mai gros, astfel incat sa poata absorbi grasimea. Petele proaspete se indeparteaza presarand un strat gros de talc care se acopera cu o hartie curata si se preseaza cu o greutate. Daca pata nu a disparut dupa 20-24 ore se perie tesatura si operatia se repeta . In cazul petelor vechi se foloseste una din solutiile:
-alcool etilic 95% (100ml), amoniac (30 ml), neofalina (5ml);
- eter etilic (10ml), neofalina (70 ml), terebentina (20 ml). Inainte de a aplica aceste solutii este bine sa se ude cu apa zona din jurul petei pentru a nu se raspandi mai mult. Folosirea acestor solutii trebuie facuta cu mare atentie deoarece substantele componente sunt usor inflamabile. In consecinta, se poate actiona cu aceste solutii numai dupa ce s-a stins orice flacara, chiar si in camerele invecinate, deoarece vaporii se strecoara pe sub usa.
Pete de inghetata
Se curata in primul rand cu benzina, pentru a curata pata de grasime, apoi se tamponeaza cu amoniac si in continuare cu acid acetic diluat pentru ca in final sa se spele bine cu apa.
Se recomanda sa nu se calce materialul inainte de a se indeparta pata deoarece aceasta, prin incalzire, se fixeaza mai bine. Pentru scoaterea petelor se tamponeaza pe rand cu apa, benzina, amoniac diluat (5 ml amoniac in 100ml apa), dupa care se neutralizeaza cu solutie de otet (5ml otet 9˚ la 100ml apa) si se limpezeste cu apa calduta.
Pete de lichior
Petele de lichior proaspete se curata cu o solutie de alcool, amoniac si apa. Petele vechi se scot cu o solutie de apa oxigenata, amoniac si apa.
Pete de mucegai
In cazul tesaturilor de matase si lana, petele de mucegai se curata cu ajutorul unei carpe inmuiate in terebentina. Se schimba carpa de mai multe ori pana cand pata dispare, dupa care se spala cu sapun si se clateste cu apa multa.
Pete de mustar
Se inlatura in primul rand, crusta de mustar formata pe tesatura, apoi se uda cu apa calda si se freaca bine. In cazul in care pata nu dispare se pot folosi detergenti.
Pete de nicotina (tutun)
Petele de pe tesaturi se freaca cu galbenus de ou, apoi se spala cu alcool si in final cu apa calda. Urmele de galbenus de ou le indepartam cu glicerina calda si apoi cu apa si sapun. Pentru petele mai vechi se poate folosi un amestec de acid clorhidric diluat 30% (10ml) cu sulfit de sodium sau potasiu (100g) si apa (200ml). Se dizolva sulfitul de sodiu in apa si se adauga acidul clorhidric. Se recomanda ca solutia sa se spele cu multa apa.
Pete de oua
Se tamponeaza locul respectiv cu glicerina incalzita. Dupa un sfert de ora se spala cu apa calda si sapun de buna calitate sau cu un detergent corespunzator. Pentru materialele sintetice se poate folosi neofalina.
Pete de rugina
Se tamponeaza cu un amestec format din: acid oxalic(10g), alaun de potasiu (10g), apa (200ml). Se dizolva separat acidul oxalic si alaunul de potasiu in cate 100ml de apa fierbinte. Dupa racire, cele doua solutii se amesteca,a daugandu-se otet 9˚ (20ml).
Pete de ruj
Tesatura se curata, in primul rand, cu un mijloc de scoatere a petelor de grasime. Se tamponeaza cu tetraclorura de carbon, apoi se spala cu apa. Daca colorantul nu dispare se tamponeaza cu alcool concentrat.
Pete de smantana, frisca
Se tamponeaza locul respectiv cu glicerina, dupa care se spala bine cu apa multa.
Pete de sampanie
Se incearca cu apa calda si daca nu dispare se foloseste o solutie de alcool si acid acetic (in parti egale). In final se tamponeaza cu apa oxigenata.
Pete de titei (petrol)
Se foloseste neofalina sau alti solvent. In cazul unei tesaturi mai groase se utilizeaza o pasta, formata din magneziu cu benzina, care se intinde pe tesaturi, dupa care se perie bine.
Pete de ulei
Se tamponeaza cu o solutie compusa din tetraclorura de carbon(600ml), acetona(200ml) si benzen (200ml). Solutia se pastreaza intr-o sticla cu inchidere etansa si la loc ferit de foc.
Pete de vin alb
In cazul tesaturilor de stofa se foloseste o solutie de alcool etilic 70% (50 ml) si glicerina (50ml). Pentru tesaturi de lana se dizolva 5g sapun de ras in 100ml apa fierbinte si dupa ce se raceste se adauga 10ml amoniac .Se limpezeste in apa cu otet.
Pete de vin negru
Pentru tesaturi de in si bumbac se introduce locul patat intr-o solutie de acid citric (10 g), alcool etilic 95% (100ml), apa (20ml). Acidul citric se dizolva in apa si apoi se adauga alcoolul etilic. Se limpezeste in apa rece.
Pete de vopsele
Petele proaspete se curata cu o solutie preparata astfel: se amesteca 10 ml neofalina cu 200ml alcool etilic 70%. Dupa 24 ore se adauga 50ml amoniac si se agita bine intr-o sticla inchisa etans. Se freaca pata cu un tampon imbibat cu aceasta solutie, avand grija sa punem sub tesatura o hartie filtru (sau sugativa). Pentru petele vechi se
umezeste locul respectiv cu o solutie de alcool etilic 70%(100ml), neofalina (100ml) si terebentina(100ml). Se indeparteaza vopseaua si se spala apoi tesatura cu apa calda si detergent.
Curatarea si lustruirea obiectelor din metal
Pentru curatarea si lustruirea metalelor se folosesc , in general, dizolvantii materialelor grase, cum sunt : alcoolul, sapunul, solutiile de carbonat de sodiu sau de potasiu, benzina. Se mai pot folosi substante abrazive (piatra ponce, nisip, sticla pisata, caramida, carbune) sau diversi acizi si baze .
Curatarea obiectelor nichelate si cromate
Cu un amestec compus din 250ml spirt tehnic si 10ml acid sulfuric se ung partile nichelate (sau cromate) de mai multe ori; in continuare se spala cu apa, apoi cu spirt si se sterg cu o carpa moale.
Curatarea obiectelor de argint
Se incalzeste o solutie de 60 g acid tartric si 500 ml apa. In aceasta solutie se introduc obiectele de argint timp de 15-20 minute, dupa care se spala cu apa si se sterg cu o bucata de piele de caprioara.
Popularity: 1% [?]
Din aceeasi categorie mai fac parte:
Comenteaza! ( *Campurii obligatorii )
- negulescu elena stela spune:
-
in primul rand va multumesc pentru urarile de “1 marti” deasemeni pentru informarile lunare din medicina naturista, sunt foarte interesante siinformative.
- gheorghita vica spune:
-
va multumesc pentru urarile de 1martie,deasemeni pentru toate articolele ce mi le trimiteti .sint foarte interesante si folositoare.
- KISS ZOLTAN spune:
-
As dori sa aflu de unde se pot procura cateva chimicale
-alaun hiposulfat de sodiu
-clorat de potasiu
-azotat de potasiu
-ceruza/alb de plumb/
-verniu cu benzina
-esenta de terebentinaAm gasit cateva retete de matuire artistica a sticlei de geam dar situl este vechi si nu raspunde ca sa pot afla sursa de procurare.
Va rog sa ma ajutati.
Cu stima,
kISS zOLTAN ALBA IULIA
- ioana: Primul ciclu menstrual
- ioana: Primul ciclu menstrual
- sitarus mihail: Usturoiul, cel mai puternic antibiotic natural
- sitarus mihail: Usturoiul, cel mai puternic antibiotic natural
- sitarus mihail: CUISOARELE, UN DAR EXOTIC PENTRU SANATATE
Quiz-ul lunii
Stiati ca
- Oamenii impart 98%-99% din gene cu cimpanzeii, 90% cu soarecii, 21% cu viermii si 7% cu o simpla bacterie precum E. Coli?
- Meiul este pe locul sase ca importanta in topul celor mai valoroase cereale din lume si exista de circa 8000 de ani. Se foloseste ca aliment, ca hrana pentru animale, ca metrial de cosntructie si combustibil?
- In jur de 60% din biomasa pamantului este constituita din microbi?
- Microbii s-au dovedit a fi alternativa mai putin scumpa a sprayurilor cu pesticide? Prin procesul denumit biocontrol, oamenii de stiinta au folosit organisme vii pentru a omori sau controla alte organisme vii?
- Porumbul si floricele au aparut in Americi. Acum 7000-8000 de ani, locuitorii din centrul Mexicului o domesticit iarba salbatica denumita teosinte?
Arhiva

