Cartile din biblioteca noastra

Despre carti putem vorbi cu orele, zile in sir si tot nu am reusi sa epuizam subiectul. Este unul prea complex, ca si firea noastra.

Cartea este un obiect vechi. La fel de vechi ca si scrisul. Micile tablite scrijelite cu semne ciudate sunt carti, ferestre catre o alta lume. Mici sau mari, „micutele carti” sunt o pagina de istorie, povestind despre lumi care au apus.

Si da.. au evoluat odata cu noi. Cu cat am crescut noi, cu atat si ele. Povesti, mituri, legende, toate acestea sunt carti ale omenirii. Nu am sa scriu despre istoria cartii. Este prea lunga. Dar as vrea sa vorbim despre cartea din ziua de azi. Despre noi, cei de azi, si relatia noastra cu cartile.

Cat de mult ne emotioneaza astazi sa citim? Nu cred ca exista copil care sa nu fi vazuut o carte, caruia sa nu i se fi citit povestile nemuritorului Creanga. Exista oameni care nu si fi atins o carte? Care sa nu iubeasca una? Ma indoiesc.

Fiecare dintre noi are propria experienta cu cartile. Placuta sau mai putin. Contactul cu acestea are loc incepand de la varste fragede, inca dinainte sa se mearga la gradinita. Scoala ne obliga apoi sa luam in considerare cartile ca pe un factor cheie, esential in educatia noastra. Intr-un fel incearca sa ne formeze, sa ne arate diversele stiluri, tipuri de literatura. Lectura obligatorie, de vacanta ne aratau alte tipuri de lectura, deseori de aventura, cum  ar fi cele scrise de Karl May sau Jules Verne.

Pentru copii, cartile sunt un mod de a descoperi lumi noi, de a se aventura prin tinuturi exotice si de a invatat lucruri noi si intelepte. Cartile cu povesti sunt moralizatoare si pline de suspans. Azi copiii au parte de mult mai multe aventuri: dragoni fiorosi si intelepti, elfi, personaje cu puteri magice, vrajitori si vrajitoare, eroi, domnite si imparati buni sau rai.

Apoi cartile de colorat. Frumoase, simple, incitante. In jurul lor se pot crea povesti superbe, cu tenta morala, educativa, pe care copiii sa le inteleaga si sa le invete mai usor.  In aceste carti minunate de colorat gasim deseori personaje frumoase si bine conturate, care isi spun povestea intr-un mod mai mult decat excelent.

Scoala impune o cultura minima prin care descoperim opere ale marilor clasici ai literaturii romane si europene si nu numai. Sunt doar niste jaloane ale oamenilor culti care ar trebui sa fim. Desi deseori cand suntem obligati sa facem ceva, ne incapatanam sa nu ne placa acea obligatie. De aceea nici operele pe care le invatam la scoala nu ne sunt foarte dragi. Asta pana cand le redescoperim singuri. Este o ciudatenie a firii umane. Sau poate sistemul de invatamant nu stie inca sa ne faca sa ne iubim scriitorii.

Recunoasteti ca de vreo 10 ani piata de carti din Romania a cunoscut o adevarata explozie. In sfarsit, scriitori consacrati in lume, recunoscuti poate de zeci de ani pentru opera lor, au inceput sa fie tradusi si sa-i gasim prin librariile romanesti. Incat-incet curentele literaturii pamantene isi croiesc drum si pe la noi, reducand prapastia creata de zeci de ani de izolare culturala.

Din ce in ce mai multi scriitori din toate ramurile literaturii sunt publicati in Romania in acelasi an al aparitiei operelor. Ceea ce ne pune din nou pe harta culturii pamantenii. De la curentul Chick lit pana la marile opere fantasy sau filosofice, in sfarsit, toate acestea sunt si la noi in biblioteca. Depinde de gusturi si de finante.

Popularity: 3% [?]