Articol stirist – Remedii si plante medicinale

Acest articol va pune la dispozitie si alte surse de informare online. Va prezentam sub forma unor “stiri” informatii privind plante medicinale pe care noi nu le-am tratat inca in revista noastra, in speranta ca veti nota undeva aceste cunostinte pretioase pentru sanatatea noastra.

Seminţele de mărar şi lămâia te ajută să scapi de durerea de dinţi

Cum durerile de dinţi sunt greu de suportat, medicii stomatologi recomandă câteva trucuri pentru a ameliora această stare de disconfort fără a apela la medicamente. Astfel, sucul de ceapă va reduce considerabil durerea în doar câtva minute, dacă se vor picura câţiva stropi de suc pe dintele care doare. Sucul de lime conţine acid citric, care ucide cu eficienţă germenii. Potrivit spe cialiştilor, acest suc va curăţa locul infecţiei cu eficienţă. În plus, dacă durerea apare după ce am mâncat, atunci se recomandă amestecarea sucului de lime cu bicarbonat de sodiu, pentru a elimina resturile rămase între dinţi.

Seminţele de mărar combinate cu sucul de lămâie, bogat în acid citric, ajută şi ele la calmarea durerii. Amestecul rezultat se încălzeşte puţin şi se aplică pe zona cu probleme cu ajutorul unui beţişor din bumbac. Durerea dispare instantaneu.

Stomatologii mai recomandă uleiul de cuişoare, care are efect antiseptic. De asemenea, el împiedică împrăştierea infecţiei şi reduce semnificativ durerea. Este de preferat să nu fie înghiţit pentru că este amar.

Alcoolul are proprietăţi de calmare a durerilor insuportabile de dinţi. Acesta are efect de a anestezia zona. Astfel, se recomandă clătirea locului dureros cu whisky de mai multe ori ca să atenueze durerea. În acelaşi timp, extractul de vanilie nu este bun doar la deserturi, acesta ajută şi la reducerea durerilor dentare. Potrivit specialiştilor, are un efect destul de rapid şi poate fi aplicat ca atare pe zona respectivă.

Sursa: Ecomagazin

Antidoturi naturale pentru metalele grele din corp

Poluarea, unele alimente, ţigările şi chiar apa de la robinet sunt câţiva dintre factorii care favorizează acumularea metalelor grele în organism, lucru ce ne poate îmbolnăvi. Ele pot fi eliminate cu ajutorul unor remedii naturale.

Cuprul şi fierul sunt câteva dintre metalele necesare organismului. Cu toate acestea, în concentraţii mari, ele au efect toxic. Alte metale, precum plumbul şi mercurul, nu numai că sunt inutile corpului, ci sunt chiar o adevărată otravă metabolică.

Odată intrate în organism, metalele grele trec în sânge, apoi se acumulează la nivelul unor organe precum ficatul şi rinichii, favorizând producerea unor boli.

De asemenea, acumularea de aluminiu în organism a fost asociată cu riscul apariţiei unor boli precum maladia Alzheimer. Oboseala accentuată, dificultăţile de concentrare şi starea generală de rău sunt câteva dintre semnele prezenţei metalelor grele în organism.

Pentru mai multe informatii: Ecomagazin

5 mituri false despre legume

Am fost învăţaţi că legumele proaspete sunt mai sănătoase decât cele gătite. Acesta este numai unul dintre miturile despre legume, desfiiţate de cercetători.

Mituri:

1. Legumele proaspete sunt mai sănătoase decât cele congelate.

De fapt, studiile arată că uneori legumele congelate conţin mai mulţi nutrienţi decât cele prospete, în funcţie de cât de mult au stat produsele pe rafturi, arată blogul The Conscious Consumer. Legumele încep sa piardă din calitate imediat ce au fost culese. Astfel, sunt de preferat legumele care au fost congelate la scurt timp după ce au fost recoltate, decât cele care au făcut două săptamâni pe drum până pe masa ta.

2. Legumele gătite au mai puţini nutrienţi decât cele proaspete.

Depinde de legumă. “Prin procesul de gătire sunt distruşi anumiţi nutrienţi, cum ar fi vitamina C şi acidul folic, dar sunt eliberaţi alţii”, spune Marion Nestle, specialistă în nutriţie. De exemplu, sunt eliberate vitamina A şi elemente esenţiale digestiei din fibre. Mai mult, după gătire, corpul va absorbi mai uşor licopenul din legume, un antioxidant important anticancerigen, ce se găseşte în sucul de roşii.

3. Salata Iceberg nu conţine nutrienţi

Este adevărat că salata Iceberg este în principal formată din apă, aşa că nu prea conţine vitamine, dar, consumată în cantităţi medii, poate aduce un aport de proteine, fibre, vitamine şi minerale.

4. Cartofii îngraşă.

Cartofii nu conţin grăsimi şi au puţine calorii. Aceste legume delicioase şi ieftine conţin o doză sănătoasă de fibre, care dau senzaţia de saţietate pentru un timp îndelungat. Problema nu sunt cartofii în sine, ci modul în care sunt de obicei gătiţi: prăjiţi sau amestecaţi cu diferite produse foarte grase (unt sau smântână).

5. Salata împachetată este curată.

Probabil că pungile cu satală deja spălată şi tăiată vă fac cu ochiul, atunci cânt doriţi să economisiţi timp în bucătărie. Atenţie însă! Salata împachetată nu este nici pe departe suficient de curată. Studiile arată că 39% dintre pungile cu salată conţin bacterii care sunt indicatori pentru o igienă necorespunzătoare a legumelor. Cel mai bine este să spălaţi produsele acasă, indiferent de cum sunt prezentate în magazin şi chiar dacă pe pungile în care sunt împachetate scrie că sunt curate.

Sursa: Ecomagazin

Terapia cu sânziene are efect antidepresiv

Florile galbene ale sânzienelor pot fi culese începând cu solstiţiul de vară şi până în luna septembrie.

Fitoterapeutul Eugen Giurgiu recomandă această plantă în tratamentul a peste 60 de afecţiuni grave: „Datorită substanţelor active importante din compoziţie – uleiul volatil, cumarina, taninul şi glucidele – sânzienele sunt diuretice, depurative, antiseptice, sedative, antispastice intestinale, cicatrizante şi tonice.

De aceea, aceste plante se recomandă cu precădere în tratamentul bolilor renale, dereglărilor neurovegetative, intoxicaţiilor, afecţiunilor tiroidei şi ale corzilor vocale, hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale”. Studii recente au evidenţiat faptul că terapia cu sânziene este benefică pentru persoanele depresive, pentru cele cu ulcer, pentru anemici şi pentru bolnavii de cancer de piele.

Mod de folosire

Infuzia se prepară din două linguriţe de plantă şi din 500 ml de apă fierbinte. Se acoperă vasul şi, după 15 minute de infuzare, ceaiul se bea călduţ. Zilnic se consumă câte două căni de infuzie, timp de 18 zile. Siropul de sânziene: Preparaţi o infuzie concentrată din cinci linguri de flori şi un litru de apă.

După 30 de minute de infuzare, ceaiul se strecoară şi se pune din nou la fiert cu un kilogram de zahăr. Când siropul se îngroaşă, se adaugă sucul unei lămâi. După patru-cinci clocote, se stinge focul. Siropul se toarnă în sticle când este călduţ.

Sursa: Ecomagazin

Popularity: 1% [?]