Albastrele (Centaurea cyanus – Fam. Compositae)

Denumiri populare mai cunoscute: albastrita, tataisa vanata, vinetele, floarea graului (paiului), corobatica, iarba frigurilor, maturica, zglavoc.

Prezentare: planta inalta de 500-100 cm, cu flori albastrele, roz, purpurii, albe sau galbene ce sunt grupate in inflorescenta. Este o planta erbacee anuala sau bianuala.

Raspandire: originara din Sudul Europei, creste in culturile de cereale (indeosebi de grau si secara), pe marginea drumurilor, prin locuri uscate si pietroase, la campie si deal, pe intreg teritoriul tarii.

Partea utilizata a plantei: florile. In perioada iulie-august se recolteaza florile marginale (Flores Cyani) cat timp se mentin albastre, numai pe timp uscat dupa ce se ridica roua, iar capitulele florale in intregime (Flores Cyani cum receptaculi) in perioada de inflorire (iulie-septembrie). Foarte mare atentie la uscarea plantei, pentru a nu afecta culoarea florilor.

Componentii principali: tanin, substante amare (centaurozida sau cnicina), cicorina (un glicozid), saruri de potasiu si mangan.

Proprietati: diuretice si astringente.

Mode de folosire: intern si extern.

• Intern
  • Antidiareic: infuzie preparata din o lingurita si jumatate de flori la 300 ml de apa clocotita. Dupa ce se lasa vasul la infuzat, circa 20 minute, lichidul astfel obtinut se va bea in 3 reprize, caldut, indulcit, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
  • Diuretic: ceai din asocierea florilor de albastrele cu frunze de merisor si mesteacan si cozi de cirese.

• Extern: infuzie sub forma de cataplasme si spalaturi pentru ochi, folosit in tratamentul pleoapelor ridate si ca tonifiant al muschilor lasati.

Popularity: 8% [?]