Medicina si cosmetica

Cei mai celebri medici ai antichitatii, Hipocrate la greci, Celse si Galen la romani, s-au interesat de cosmetica. Ei au prescris norme de ingrijire igienica a pielii si chiar tratamente pentru unele dermatoze inestetice.

Deja in aceasta epoca, Galen face o deosebire neta intre cosmetica sarlatanilor care urmarea doar frumusetea trecatoare si cosmetica cu adevarat serioasa, bazata pe relatiile de frumusete cu igiena corpului. In secolele XIV-XV medicina oficiala, mai ales cea franceza, s-a straduit sa separe orice tratament cosmetic, de ceea ce era socotit atunci ca practica legala a medicinii. In 1600, aceasta separare de atributii, era aproape completa.

Ramasite ale acestei stricte izolari a medicinei de cosmetica, le gasim spre exemplu in Germania, pana in secolul al XIX-lea. Astfel, in 1830, pozitia medicilor fata de cosmetica era de asa natura, incat asociatia medicilor dintr-un mare oras universitar a interzis medicilor sa-si scrie pe firmele lor cuvantul „cosmetica”.

Frumusete fiziologica sau mestesugita? Pana intr-o anumita perioada, scopul esential al cosmetologiei era infrumusetarea femeii. Fardurile si machiajul ii faceau fata mai atractiva, camufland imperfectiunile, iar unguentele, baile de lapte catifelau pielea. Cuceririle stiintei medicale, a igienei, dieteticii, a esteticii si gerontologiei au schimbat fundamental preocuparile cosmetologiei. Sanatatea organismului, integritatea tesuturilor este pastrata si intretinuta astazi si prin tratamente cosmetice corespunzatoare.

Acum se stie precis ca procedeele cosmetice influenteaza vitalitatea tesuturilor, ajuta la igiena pielii, intarzie aparitiei ridurilor si mentine un timp mai indelungat tineretea. Frumusetea fiziologica, durabila, se obtine prin cumpatare, o completa disciplina a conditiilor vietii, ingrijiri igienice rationale, tratament medical sau chirurgical pentru imperfectiunile figurii si corpului. O astfel de infrumusetare necesita o echipa omogena de biologi si medici care sa-si aplice cunostintele si arta lor in acest scop.

Astfel, infrumusetarea nu mai este un lux, ea reprezinta un progres social, de reala importanta. Trebuie tinut seama ca pielea este un organ al corpului care, ca si celelalte reflecta starea de sanatate fiziologica. Nu exista totusi, o limita precisa intre pielea normala care necesita ingrijiri cosmetice si unele boli inestetice ale pielii. De aceea nu trebuie sa ne mire faptul ca medicii dermatologi se intereseaza de estetica cosmetologica, cu toate ca rolul lor incontestabil este in tratamentul bolilor de piele.

Biochimia, chirurgia, fizioterapia si-au largit domeniile lor de activitate si in ceea ce priveste corectarea numeroaselor imperfectiuni fizice. Preocuparea pentru cosmetologie este, asadar, parte componenta a practicii curente a dermatologiei din zilele noastre.
Activitatea estetica priveste medicina, atunci cand anomaliile pielii indica boala, iar celalalt aspect priveste cosmetologia pura, cand este vorba de o piele normala, careia ingrijirea igieno-cosmetica ii e suficienta pentru a fi mentinuta in perfecta stare.

Popularity: 10% [?]