Odata cu transpiratia generata de caldurile caniculare nu se pierde doar apa, ci si mineralele, intre care in proportie mare zincul, un mineral esential pentru buna functionare a organismului uman.

ROLUL ZINCULUI

Mineralele sunt necesare pentru o compozitie corecta a fluidelor organismului, a sangelui si a oaselor, pentru reglarea tonusului muscular, inclusiv a sistemului cardiovascular. Mineralele ajuta organismul sa-si indeplineasca functiile, sa produca energie, sa fie sanatos.

Organismul uman contine 2-3 grame de zinc, distribuite neuniform. Cea mai mare concentratie de zinc se gaseste in ochi, ficat, oase, prostata, sperma si par.

Acest mineral este important pentru functionarea prostatei si dezvoltarea organelor de reproducere. Este necesar pentru sinteza proteinelor si formarea colagenului. De asemenea, imbunatateste sistemul imunitar si ajuta la vindecarea ranilor. Creste acuitatea gustativa si olfactiva, apara ficatul de chimicale si este vital pentru formarea oaselor.

Carenta de zinc poate determina subtierea unghiilor, jupuirea pielii si aparitia petelor albe.
Alte semne ale carentei sunt: acneea, intarzierea maturizarii sexuale, oboseala, deficiente de memorie, caderea parului, dificultati de crestere, vedere proasta pe timp de noapte.

GUSTUL SI MIROSUL

Zincul este important in special pentru componentele functionale ale organismului care suporta o fluctuatie rapida a celulelor. Este vorba de sistemul gastrointestinal si in special despre papilele gustative. Asa se explica de ce o schimbare in capacitatea de a simti gustul alimentelor este un semn timpuriu al carentei de zinc. Acest simptom poate fi insotit de schimbari similare in capacitatea de a simti mirosul. Daca alimentele nu au nici gust, nici miros persoana afectata isi pierde apetitul, ceea ce are consecinte grave pentru sanatate.
Mai ales varstnicii semnaleaza un simt al gustului mai accentuat dupa cateva saptamani de suplimentare cu zinc.

BENEFICII PENTRU PIELE

Zincul ajuta sa va pastrati pielea sanatoasa si va protejeaza de factori daunatori.
Celulele pielii se regenereaza in permanenta asa ca este nevoie de acest mineral pentru dezvoltarea celulelor. Mecanismul de actiune nu este cunoscut, dar se pare ca zincul activeaza vitamina A care este vitala pentru sanatatea pielii.

In urma mai multor studii s-a demonstrat ca zincul ajuta in procesul de vindecare al diferitelor rani.
Protejeaza pielea de factori daunatori si de aceea cremele de protectie UV includ zincul in compozitie.
Oxidul de zinc este prescris in cazul eruptiilor cutanate, datorita actiunii antiseptice prin care se previne inmultirea bacteriilor.

SURSE DE ZINC SI PRECAUTII

Zincul se gaseste in drojdia de bere, galbenusul de ou, carne de miel, ciuperci, legume, fasole alba, stridii, seminte de dovleac, cereale integrale. Dintre plante se gaseste in: lucerna, radacina de brusture, musetel, papadie, silur, fenicul, patrunjel, salvie.

Zincul se gaseste si sub forma de suplimente alimentare. Doza zilnica recomandata pentru un adult este de 50 miligrame.

In cazul administrarii fibrelor, zincul este eliminat prin tractul intestinal. Daca apelati la suplimente de zinc si fier, luati-le la momente diferite, deoarece isi blocheaza reciproc actiunea.

Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel.0721202752.

O alimentatie echilibrata aduce organismului o paleta larga de minerale si oligoelemente indispensabile. Printre aceste nutrimente, unele sunt mai putin cunoscute. Care este rolul borului, nichelului sau seleniului? Unde gasim aceste oligoelemente?

Siliciu. Pentru piele si unghii, siliciul este un oligoelement prezente in numeroase alimente. Este indispensabil in fabricarea colagenului si permite intretinerea pielii, unghiilor si parului. Nu trebuie sa va lipseasca. Siliciul este si un protector putenic: protejeaza inima si creierul. Joaca un rol important in metabolismul oaselor. Unde il gasim? In cerealele integrale, in bere, apa si coada calului.

Sulful. Pentru constructia proteinelor. Sulful este un element important in formarea proteinelor de catre organism. De aceea este bun pentru sanatatea pielii, unghiilor si parului. O carenta de sulf poate sa duca la incetinirea cresterii parului si unghiilor. Unde il gasim? In nuci, alune, lapte, galbenus de ou, carne, brocoli, usturoi si ceapa. Si nu numai.

Seleniu. Este un oligoelement antioxidant. Lupta impotriva oxidarii celuleor organismului si protejeaza de efectele radicalilor liberi. Ajuta la prevenirea cancerului, imbatranirii celulare si intareste sistemul imunitar. Unde il gasim? In ficatul de vaca, cereale, germeni de grau, drojdie de bere, scoici, macrou.

Iodul. Pentru hormonii tiroidieni. Iodul este un oligoelement esential pentru organism: participa la buna functionare a grandei tiroide. O carenta de iod poate sa duca la oboseala, ingrasare sau goluri de memorie. Este important sa avem grija. Unde il gasim? In produsele marine, alge, sare iodata, pesti, crustacee, soia, ceapa, ananas.

Borul. Este un mineral important care participa la buna functionare a creierului si memoriei. Contribuie la asimilarea calciului in oase. Asociata cu carenta de calciu, lipsa de bor poate sa duca la aparitia osteoporozei. Atentie la carente, mai ales de catre femeile aflate la menopaiza. Unde il gasim? In nuci, migdale, alune, ciuperci, ridichi, legume uscate, salata, spanac, varza, arahide. Si apa.

Nichel. In cantitati foarte mici. Nichelul intervine in mai multe reactii metabolice ale organismului si se regaseste in cantitati extrem de mici in corpul uman. Nu trebuie sa va nelinistiti. Nu exista carenta de nichel si alimentatia acopera foarte bine nevoiele noastre. Unde il gasim? In ciocolata, fructe uscate, legume uscate.

Vanadiu. Pentru intretinerea oaselor. Vanadiu este putin cunoscut si totusi foarte important pentru organism. Participa la intretinerea oaselor si ajuta la buna functionare a tiroidei. Desi este foarte important, nevoile umane sunt foarte mici. Riscurile de carenta sunt foarte rare si o alimentatie normala permite in general acoperirea tuturor nevoilor. Unde il gasim? In ciuperci, fructe de mare, fructe si legume.

Ce este cobaltul? De ce avem nevoie de el?

In corpul uman, cobaltul lucreaza impreuna cu vitamina B12, sub forma de cobalamina. Cobaltul creste abilitatea organismului de a absorbi si utiliza vitamina B12. Cercetari anterioare au aratat ca el poate fi eficient in tratarea unor afectiuni precum anemie sau anumite boli infectioase si ajuta la mentinerea si repararea tecilor de mielina care inconjoara nervii. De asemenea, cobaltul joaca un rol important in reglarea si stimularea anumitor enzime, iar cateodata este folosit de catre corp ca substitut al zincului.

Cat cobalt trebuie sa consumam?

In prezent nu exista o doza zilnica recomandata pentru cobalt, deoarece se gaseste in cantitati mici. Totusi, deoarece este chimic legat de vitamina B12 din organism, persoanele care sufera de deficienta de vitamina B12 sufera si de deficienta de cobalt.

Sub ce forme este disponibil cobaltul?

Cobaltul poate fi gasit in multe alimente, in special in cele cu un nivel ridicat de vitamina B12, incluzand aici ficat, scoici, stridii, carne slaba de vita, oua, lapte, iaurt, pui si branza.

Cobaltul mai este disponibil si ca suplimente, de obicei ca tinctura sau sub forma de apa minerala.

Ce se intampla daca se consuma prea mult cobalt? Exista interactiuni de care ar trebui sa stim? Ce precautii trebuie sa luam?

Nu sunt inca recomandate anumite niveluri de cobalt care ar trebui consumate. In prezent nu exista efecte secundare asociate cu cobaltul sub forma de supliment, desi expunerea industriala la cantitati mari de cobalt ar putea duce la efecte adverse.

Nu trebuie consumat de femeile insarcinate sau care alapteaza.

Ca intotdeauna, consultati un specialist in medicina inainte de sa consuma orice fel de supliment alimentar sau remediu natural.

Unele studii sugereaza faptul ca suplimentele cu bor pot reduce cantitatea de calciu din urina, unii cercetatori crezand ca suplimentele cu bor pot diminua riscul aparitiei osteoporozei si artritei, prin urmare pot imbunatati sanatatea oaselor si articulatiilor. Este nevoie totusi de mai multe cercetari pentru ca aceste declaratii sa fie in intregime demonstrate.

Din cauza ca borul nu este considerat un element esential, nu exista o doza zilnica recomandata pentru acesta. In orice caz, oamenii de stiinta recomanda ca oamenii sa consume 1 miligram de bor zilnic. In plus, deoarece borul se gaseste in multe fructe si legume, majoritatea oamenilor consuma o medie de 2-6 miligrame de bor zilnic.

Borul se gaseste intr-o gama larga de fructe si legume, inclusiv in stafide si prune uscate. Nucile si leguminoasele sunt si ele o sursa buna de bor. Normal, nivelul borului din alimente depinde de cantitatea de bor din solul in care alimentele au fost crescute. Suplimentele pe baza de bor sunt disponibile in magazinele de specialitate.

Cercetarile preliminare sugereaza ca expunerea accidentala la niveluri ridicate de bor poate cauza greata, ameteala, voma, dureri abdominale si alte afectiuni. Expunerea cronica la bor cauzeaza simptome similare.

Femeile care au fost diagnosticate cu simptome de menopauza precum bufeuri sau transpiratie nocturna nu ar trebui sa ia suplimente pe baza de bor, deoarece unele studii sugereaza ca un consum ridicat de bor poate creste severitatea acestor afectiuni. In plus, unele studii au descoperit ca un consum zilnic ridicat de bor creste nivelul estrogenului la femei, un aspect ingrijorator, care ar putea conduce la cresterea riscului aparitiei unor tipuri de cancer.

De asemenea, daca borul afecteaza utilizarea de catre organism a calciului, magneziului si altor minerale, persoanele care iau aceste substante pe baza de suplimente ar trebui sa consulte un medic specialist inainte de a consuma si bor.

Pana in prezent nu s-au descoperit posibile interactiuni intre bor si medicamente. Ca de obicei, inainte de a incepe o dieta pe baza de bor, consultati-va cu medicul vostru.

Rolurile iodului sunt multiple. Actioneaza asupra metabolismului, digestiei glucidelor si proteinelor, participa la functionarea inimii si muschilor, fertilitatii etc.

Iata principalele directii de actiune alea acestui oligo-element:

• Iodul este necesar in productia de hormoni tiroidieni T3 si T4,care joaca un rol foarte iomportant in reglarea metabolismului celular
• Intervine in metabolismul bazal, stimuland consumul de oxigen, si in reglarea temperaturii
• Are un rol in metabolismul gludicelor, lipidelor si proteinelor
• Iodul actioneaza asupra sistemului nervos si asupra dezvoltarii intelectuale
• Favoriseaza functionarea normala a inimii
• Ajuta in dezvoltarea si functionarea muschilor
• Favorizeaza cresterea si maturizarea scheletului
• Este necesar pentru o buna fertilitate si stimularea lactatiei la femeile care alapteaza
• Are o actiune pozitiva asupra sistemului tegumentar: par, unghii, piele
• Favorizeaza mobilitatea gastro-intestinala si o actiunea asupra activitatii de secretie a sucurilor gastrice.

La un adult nevoile sale sunt de 150 micrograme de iod pe zi. Aceste nevoi sunt in mod normal realizate printr-o alimentatie echilibrata. In functie de varsta si activitatea fizica, doza zilnica recomandata a iodului evolueaza. Dar atentie! In caz de excese, riscurile sunt importante.

Zincul este un oligo-element prezent intr-o cantitate foarte mica in corp, adica vreo 2,5 g. Cu toate aceste are un rol extrem de important.

Salvati-va pielea!

Necesar in mai mult de 200 de reactii chimice, zincul intervine mai ales in sinteza proteinelor. Acest oligo-element cu virtuti antioxidante actioneaza asupra cresterii, respiratiei, sistemului endocrin, imunitatii, inflamatiilor, reproducerii si sexualitatii. Pentru piele, zincul este un aliat indispensabil. El favorizeaza cicatrizarea si intervine in numeroase probleme de piele: psoriazis, ulceratii, infectii ale pielii. Rolul sau in problema acneii este demonstrata. Nu doar intervine luptand impotriva bacteriei care o provoaca, dar limiteaza si reactia inflamatorie.

Aveti grija la carente!

Aportul nutritional necesar este de 14 mg zilnic pentru barbati si de 12 mg pentru femei. Chiar daca zincul este prezent in numeroase alimente – peste, fructe de mare, carne, oua, cereale si legume uscate –, carentele sunt foarte dese. Consumul de cafea, tutun, ceai, alcool, diuretice, dar si stresul epuizeaza rezervele de zinc.

De altfel rafinarea alimentatiei, in special a cerealelor, painii si pastelor, reduce nivelul de zinc din cotinutul acestora. Ca si fierul, zincul de origine animala este mai usor absorbita decat cel de origine vegetala: vegetarienii sunt deci mai expusi unei carente de zinc. Tulburarile digestive, uscaciunea cutanata, problemele cu acneea ce se cicatrizeaza greu, unghii casante, pete, caderea parului, acestea sunt principalele simptome ale lipsei de zinc.

Faceti-va plinul de zinc!

Pentru a fi siguri ca evitam carentele, mai bine sa echilibram alimentatia si sa ne supraveghem aportul de zinc. Alimentele cele mai bogate in zinc, la 100 g, sunt:

• stridiile – 16 mg
• ficat de vaca si porc – 9 mg
• germeni de grau – 7 mg
• paine integrala – 5 mg
• vitel, galbenus de ou, ficat de rata – 4 mg
• soia – 3 mg
• caise uscate, pesti grasi, linte, mazare – 2-2,5 mg

Stridiile si carnea au numeroase avantaje. Nu numai ca aceste alimente sunt o sursa importanta de zinc, dar acestea se gasesc si mai usor si se absorb mult mai usor de catre organism. Pe cand alimentele precum painea integrala sau germenii de grau contin fibre vegetale care diminueaza absorbtia zincului. O veste buna: natura fiind extraordinara, absorbtia zincului creste la persoanele care sufera de carente si se diminueaza la cele a caror aporturi sunt mai mari. Mai trebuie sa sttiti ca vinul, in doze moderate, evident, faciliteaza absorbtia zincului.

Ce facem cu suplimentele?

In cazul acneei, suplimentele cu zinc pot utile. In general, acest oligoelement poate sa fie un raspuns pentru problemele pielii, unghiilor si parului. De altfel suntem sfatuiti sa asociem zincul cu seleniul pentru a lupta impotriva imbatranirii cutanate. Un supliment cu zinc este uneori necesar in cazul femeilor insarcinate, ale caror nevoi cresc in timpul sarcinii, si poate fi util pentru vegetarieni.

Vitamina C – ne ajuta sa limitam stocarea grasimilor

Vitamina C ne poate ajuta sa slabim. Ea joaca un rol esential in sinteza de catre organism a noradrenalinei, substanta secretata de glanda suprarenala, cea care limiteaza stocajul de grasimi.

Dar nu este totul. Vitamina C usureaza de asemenea asimilarea fierului de catre corp, de unde si actiunea sa antioboseala.

Rezultatul: ne miscam mai mult si asimilam mai putine grasimi. In sens invers, stresul duce la scaderea nivelului de vitamina C, de aceea in perioade de tensiune psihologica avem tendinta de a ne ingrasa. Alimentele care contin mai multa vitamina C sunt: coacaze negre, patrunjel, grepfrut.

Vitamina B – o arma impotriva foamei

Vitaminele B limiteaza efectele stresului si in acelasi timp riscurile de a lua in greutate. In mod concret ele asigura productia de neurotransmitatori – dopamina, serotonina, triptofan – care cresc starea de bine. Avem mai putin chef sa mancam dulce sau chiar sa mancam.

Vitamina B6 si B9 contribuie la functionarea glandei tiroide a carei dereglare poate sa aiba un impact asupra greutatii. Nu depasiti o doza de 200 mg de vitamina B6, toxica in doze puternice. Alimentele care contin un plus de vitamina B: vitamina B6 in usturoi si nuci. Vitamina B9 in spanac si creson.

Calciu – mentinerea siluetei

Oamenii de stiinta inca nu cunosc mecanismele ce permit calciului sa ne ajute in pierderea greutatii, desi rezultatele sunt graitoare. Un studiu american desfasurat pe o perioada de 2 ani, realizat pe 54 de femei cu o varsta cuprinsa intre 18 si 31 de ani, au evidentiat aceasta calitate a calciului.

Cele care au primit o ratie zilnica inferioara a 780 mg de calciu au luat in greutate. Cele care au primit 780 mg au avut o greutate stabila. Cat despre cele care au luat 1 gram pe zi, au pierdut in greutate. Atentie: slabirea pare superioara cand vorbim de un produs lactat, fata de calciu de origine vegetala sau dintr-un supliment alimentar.

Magneziu – permite arderea caloriilor

Magneziul joaca un rol esential in folosirea caloriilor de catre organism. El permite in parte arderea lor. Ceea ce inseamna ca orice carenta sau deficit de magneziu are un impact asupra greutatii.

Planificati-va un meniu cu alimente care il contin si retineti ca stresul duce la scaderea nivelului magneziului. Organismul, pentru a compensa, isi creste consumul de zahar. Este unul dintre motivele pentru care, in perioade stresante, creste consumul de dulce. Ce alimente contin mai mult magneziu? Nucile de toate speciile, ghimbirul.

Potasiul – lupta impotriva retentiei de apa

Potasiul are o actiune diuretica. El regleaza apa prezenta in celule, usureaza eliminarea renala si genereaza partial aldosteronul, hormonul suprarenal care intervine in metabolismul sodiumului.

In consecinta, potasiul permite „dezumflarea”, subtierea siluetei, atunci cand retinem apa. De altfel acest oligoelement asigura buna functionare neuromusculara, ceea ce imbunatate tonicitatea si consumul caloric. Alimente pe care trebuie sa le favorizam: caise uscate, banane.

Cromul si virtutile sale impotriva kilogramelor in plus

Cromul imbunatateste eficacitatea insulinei, hormon ce permite zaharului sa patrunda in celule. Acest oligoelement este deci, in parte, responsabil cu nivelul glucozei in sange si poate sa se laude cu virtutile sale antigreutate.

Dar atentie! Este cu atat mai eficace atunci cand cresterea in greutate este datorata stresului. Tensiunile nervoase cresc fabricarea cortizolului, hormon care ataca rezervele organismului de crom.  Alimente magice? Cartoful, patrunjelul, spanacul.

Fierul – intervine in asimilarea zaharului

Un deficit sau o carenta de fier este sinonim cu anemie si, deci, oboseala. Ori, atunci cand suntem obositi, avem tendinta de a manca mai mult si automat creste aportul de calorii. Alimentele care contin fier: patrunjelul, caisa uscata, ghimbir.

Oligoelementele sunt substante esentiale pentru o silueta de vis. Nu le neglijati!

Anumite oligo-elemente fac parte din molecule organice, precum enzimele – zinc, seleniu, cupru -, hormoni – iodul -, vitaminele – cobaltul. Altele, cum ar fi fluorul, sunt indispensabile, caci absenta lor antreneaza tulburari majore.

Dar metabolismul lor sau semnificatia unui exces sau a unei absente a oligo-elementelor sunt inca necunoscute.

Oligo-elementele sunt in prezent obiectul unor cercetari importante. Se crede, de exemplu, ca este posibil ca inaltimea copiilor sa fie direct legata de aportul zilnic de zinc in alimentatie: in zonele cu carenta in zinc, precum India, s-a observat un nivel ridicat de nanism.

Corelatiile de acest tip sunt cunoscute si pentru iod, a carui absenta provoaca gusa, si pentru fluor. Obiectivul cercetarilor este sa analizeze modalitatile de suplimentare a alimentatiei cu aceste oligo-elemente.

Aceste cercetari internationale sunt conduse de catre OMS si UNESCO, care a inaugurat in 1992 la Lyon Institutul International de Oligo-elemente. Primul obiectiv al acestui laborator, care poate sa-si conduca cercetarile in intreaga lume, este sa stabileasca un atlas mondial al carentelor si excesului de oligo-elemente.

Oligo-elementele

Iodul. Intra in compozitia hormonilor tiroidieni. Aporturile sale alimentare acopera in general nevoile organismului, cu exceptia anumitor regiuni. Astfel, la munte, de exemplu, anumite persoane nu mananca suficiente produse marine. Totodata se gaseste putin iod in usturoi, ceapa, ridichi.

Zinc. Intra in compozitia numeroaselor enzime si joaca un rol in sinteza proteinelor. Este prezent in numeroase alimente, mai ales in produse marine, carne, galbenus de ou, branzeturi, cereale, drojdie de bere. Absorbtia sa este redusa de catre acidul fitic, prezent mai ales in cereale si leguminoase.

Zincul joaca un rol important in numeroase afectiuni dermatologice: accelereaza cicatrizarea plagilor, arsurile si ulcerele picioarelor. Are o actiune anti-inflamatoare asupra acneei.

Cupru. Prezent in cantitati foarte mici in corpul nostru, este indispensabil in sinteza proteinelor si globulelor rosii. Carentele sunt foarte rare si apar mai ales la bebelusi, caci produsele lactate contin prea putin zinc. Crustaceele si ficatul sunt foarte bogate in zinc.

Seleniu. Prezent in cerealele integrate, cat si in carne si peste, el actioneaza in colaborare cu vitamina E.

Fluor. Intrand in compozitia oaselor si dintilor, este mai ales adus de catre apa din bauturi.

Mangan. Continut in cantitati foarte mici in rinichi si ficat, carenta sa nu a fost niciodata descrisa, dar este folosit in tratamentul anemiilor.

Astfel, oligoterapia este un remediu pentru carenta acestor elemente. In mod concret, acestea sunt magneziul, cuprul, zincul, seleniul, iodul, cromul, fluorul, manganul, molibdenul, cobaltul s.a. Ele sunt indispensabile functionarii organismului nostru.

Intervenind in echilibrul metabolismului, ele permit organismului sa lupte impotriva infectiilor si diminueaza reactiile alergice. Fiecare oligo-element are un rol bine stabilit: fierul permite transportul oxigenului de la plamani la celule, zincul intareste imunitatea, calciul joaca un rol determinant in formarea dintilor si oaselor. Deficienta unui element duce la dezechilibre si poate provoca reactii in lant.

Importanta oligo-elementelor este departe de a fi minora. De exemplu, ca tratament preventiv, seleniul reduce cu 60% frecventa cancerului la prostata si diminueaza cu 45% mortalitatea globala in cazul cancerului. Un supliment de seleniu favorizeaza echilibrul de glicemie la diabetici, asocierea sa cu zincul crescand imunitatea persoanelor in varsta.

Exista multiple interactiuni intre oligo-elemente si vitamine. Astfel, fierul impiedica absorbita zincului si invers. Fierul diminueaza rezervele de magneziu si vitamina E din organism, iar vitamina C este distrusa producand radicali liberi, toxici pentru corp.

Trebuie sa stiti ca fierul continut in carnuri este mai bine absorbit decat cel pe care il gasim in feculenti, precum cartofii, fasolea, in fructe, legume si produse lactate.

Aport nutrionist necesar pentru oligo-elemente

Cantitatea de oligo-elemente in diverse alimente

Pentru anumite oligo-elemente bariera intre toxicitate si eficacitate este foarte aproape, asa cum este cazul fluorului. Cea mai mare parte a oligo-elementelor sunt metale, dintre care cele mai importante sunt: cuprul folosit in infectii, lithiul in starile nervoase, cobaltul in problemele cardiologice, magnezium in spasmofilie, aurul in dureri reumatice etc. Atata vreme cat nu se depasesc dozele corecte, aceste elemente nu au efecte toxice.

Unde gasim aceste micro-elemente?

Simplu: in mancare. Daca mancati corect, de o maniera echilibrata si din toate alimentele, riscul de carenta este minim.

Cum putem ajunge la astfel de carente?

Saracirea solurilor in minerale, regimurile alimentare care au ajuns o obisnuinta (nu manacam ciocolata si fructe uscate desi sunt bogate in magneziu), o alimentatie pe care o consideram rafinata, dar care este saraca in minerale. Acestea sunt principalele cauze. Dar lipsa poate fi datorata si unor cazuri speciale: sarcina, alaptatul, soc emotional, boli. Nu trebuie sa tratati astfel de carente cu nepasare. Ele provoaca oboseala, insomnie, spasmofilie, alergii si declanseaza boli serioase. De exemplu, lipsa de crom poate fi la originea unor tulburari cardio-vasculare.

Cum tratam astfel de carente?

Se pot administra pastile, granule, comprimate care se vand la farmacie cu sau fara reteta. Un sfat, totusi: evitati automedicatia. Echilibrul este subtil si o supradozare poate fi mai rea decat o carenta. Asadar, daca optati pentru pastile, consultati-va medicul neaparat! Acesta va stabili un diagnostic corect si va va da o reteta pornind de la rezultatul analizelor dvs.

Ideea care trebuie retinuta este ca un izvor nesecat si deosebit de important de oligoelemente este insasi ea, natura, cu precadere plantele, care prin natura fireasca a circuitului mineralelor in natura (sol-plante-animale-sol), dau prin intermediul procesului de absorbitie un aport semnificativ de minerale. Secretul: mancati echilibrat, cat mai putin prelucrat si cat mai mult proaspat si natural.

Aveti grija de sanatatea dvs. si nu uitati de oligo-elemente!