Analizele sangelui

Colectarea sangelui

Din punctul de vedere al bolnavului, analizele de sange au avantajul simplitatii si rapiditatii.

Este suficient sa se preleve cativa centilitri de sange din mana, pacientul fiind nemancat, dupa urmatoarea tehnica: dupa ce bratul a fost strans cu un cauciuc pentru a determina umflarea venelor, asistenta introduce un ac intr-o vena a antebratului sau in locul unde se indoaie cotul, urmand reguli de protectie riguroase.

Apoi, in functie de numarul si cantitatea de analize cerute, ea da drumul sangelui sa curca intr-o seringa sau in interiorul unor sticlute sau tuburi speciale, care vor fi imediat etichetate. Dupa ce a luat o cantitate suficienta de sange, este suficient sa se apese pe loculintepaturii timp de un minut, doua pentru inchiderea sparturii facute in vena.

Rezultatele analizelor de sange: normele

Colectarea sangelui realizata, tuburile cu pretiosul lichid isi incep drumul mai lung sau mai scurt in functie de complexitatea examenelor cerute. Cea mai mare parte sunt realizate in laboratoare biologice medicale pe care le cunoasteti din orasul dvs. Doar cele mai putin obisnuite sunt efectuate de laboratoare specializate.

Tehnica examenelor de laborator a evoluat foarte mult: astazi sunt efectuate cu ajutorul unor masini foarte complexe, pline de compusi informatici si electronici, care realizeaza analizele aproape automat. De aceea puteti avea rezultatele foarte repede, chiar si intr-o zi, iar riscul unor erori este foarte mic.

Pentru toate aceste examene, rezultatele va vor fi transmise de catre laborator insotite de valorile normale corespunzatoare tehnicii folosite. Trebuie intotdeauna sa se refere la aceasta tehnica pentru analizarea rezultatelor. In lista si in tabelul de analize biologice, valorile normale sunt doar orientative, de fapt, in functie de metoda folosita, populatia de referinta sau ideea pe care o avem despre valoarea normala, normele difera, uneori foarte mult.

Aceasta ultima notiune este foarte important de explicat. Putem sa definim normalitatea unui dozaj in raport cu o serie de rezultate. Cele 5-10% dintre persoanele cu valorile cele mai mari sau cele mai mici sunt atuci considerate in afara normelor. De aceea vorbim de o definitie cantitativa a normalitatii. Dar putem vorbi si de termeni calitativi: incepand de la ce valori exista un risc pentru sanatate?

Un exemplu clasic ilustreaza bine aceasta problema. Anumite laboratoare dau ca valoare superioara 2,5 g/l pentru colesterolemie. Dar altele spun ca exista un risc vascular din momentul in care se depaseste valoarea de 2 g/l, chiar daca un mare numar de oameni au un asemenea nivel. De aceea trebuie sa dicutati cu medicul dvs. despre rezultate, inainte sa va credeti la un nivel normal sau nu, in functie de normele laboratorului.

In continuare va vom prezenta analizele cele mai frecvente, dandu-va rezultatele normale si explicandu-va pe scurt cauzele unor variatii.

Rezultatele analizelor de sange: unitatile

Ceea ce mai trebuie sa stiti este faptul ca si unitatile difera in functie de laborator. Anumite rezultate pot fi in grame, miligrame, micrograme sau nanograme, dar si altele, precum milimoli, micromoli sau nanomoli. In anumite cazuri, rezultatele vor fi exprimate in unitati internationale (UI). Unitatea de masura a volumului variaza si ea intre litru si mililitru.

Este uneori dificil sa intelegi rezultatele examenelor biologice, din cauza unitatilor de masura diferite. Dar unitatile internationale trebuie sa permita unificarea tuturor rezultatelor. Cu toate acestea, in practica, este mult mai comod sa se pastreze unitatile vechi, pentru ca sunt mai bine cunoscute.

Milimetrii de mercur (mmHg) nu corespund astazi nici unui aparat in functiune, dar sunt prea ancorati in obisnuinte: chiar si cele mai sofisticate aparate electronice dau rezultatele in milimetri de mercur, atunci cand, evident, mercurul nu intervine niciodata in masurare.

Mercurul era utilizat pentru masurarea presiunii. Acest metal lichid este folosit in tensiometre si astfel se masurau variatiile de presiune. In teorie astazi ar trebui sa folosim „pascalul” ca unitate de masura, dar obiceiurile vechi dispar greu.

Grame pe litru si milimolii sunt folositi pentru a exprima majoritatea rezultatelor. Prin definitie, in chimie, molul este unitatea de masura a cantitatii de substanta. Este cantitatea de substanta care inchide acelasi numar de particule: 6.022×10-23, numar cunoscut sub numele de „numarul lui Avogadro”.

In general, se folosesc micromolii sau nanomolii. Pentru a converti gramele in moli, se imparte greutatea substantei cu masa sa molara. De exemplu, concentratia de calciu in sange este de 95-105 mg/l si masa molara este 40. De aici rezulta ca nivelul de calciu este de 2,4-2,6 mmol/l.

Rezultatele analizelor de sange: serumul

Odata terminata colectarea sangelui, ce urmeaza? Daca tubul plin de sange este lasat pe o etajera, nimic nu mai poate fi facut: sangele se coaguleaza in cateva minute si examinarea se termina acolo. Pentru a putea realiza examenele biologice, trebuie ca tubul sa contina cateva picaturi dintr-o substanta anticoagulanta.

Si astfel se observa urmatoarele fenomene, amintindu-ne in acelasi timp de faptul ca sangele este alcatuit din elemente, celule sanguine sau globule, aflate in suspensie intr-un lichid numit ser: atunci cand lasam sangele necoagulat in tub, vedem ca dupa cateva minute elementele sanguine incep sa cada pe fundul tubului, cu o viteza mai mare sau mai mica. Dupa cateva ore, avem un soclu rosu pe fundul tubului si lichidul de deasupra este translucid, cu o tendinta galbena: serul.

In anumite boli, acest ser este anormal la culoare, lucru observabil cu ochiul liber. Este cazul atunci cand nivelul de grasimi din sange e prea ridicat. Serul este atunci usor alb.

Informatiile pe care ni le ofera celulele sanguine sunt destul de limitate. In schimb, serul este o sursa inepuizabila de informatii, majoritatea examenelor bazandu-se pe analiza lui.

Viteza de segmentare

Este vorba de viteaza cu care globulele rosii dintr-un esantion de sange, ce se gaseste intr-un tub drept, se sedimenteaza, adica se aglomereaza pe fundul tubului. Acest examen este usor de realizat, dar da informatii imprecise, se foloseste mult in urmarirea anumitor maladii inflamatorii, reumatismul, de exemplu.

Viteza de segmentare este ridicata in cazul majoritatii bolilor infectioase si inflamatorii, datorita cresterii in sange a proteinelor, precum fibrionegul sau alfa 2-globulinele. Aceste molecule vor determina caderea globulelor catre fundul tubului.

Rezultatul normal pentru viteza de segregare este:

• La barbati: mai mic de 20 mm
• La femei: mai mic de 40 mm
• La copii si la persoane ce depasesc 70 de ani: mai mic de 30 mm

Popularity: 11% [?]