Bogatia nutritionala a spirulinei intereseaza ONG-urile si tarile in curs de dezvoltare in lupta lor impotriva malnutritiei. In anumite regiuni ale Africii, spirulina este consumata de secole.

O alga de apa dulce microscopica

Spirulina este o cianobacterie numita si alga albastra, micro alga sau alga planctonica. Cu o culoare verde aprinsa, ea se prezinta sub forma unui filament spiralat abia vizibil cu ochiul liber. Specia de spirulina cea mai consumata este Arthrospira platensis.

Compusa dintr-o singura celula, ea se dezvolta intr-o apa dulce, calda, alcalina, putin adanca si cat mai expusa la soare. Se inmulteste prin diviziune celulara. Celula se imparte in doua si fiecare parte se regenereaza.

Biomasa sa se dubleaza la fiecare 4-5 zile, da aceea randamentul la hectar este deci exceptional si mult superior altor culturi vegetale: de 20 de ori superior celui de soia, de exemplu. Productia sa cere si de 4 ori mai putina apa decat soia. Se consuma uscata, sub forma de pudra de comprimate.

Consum ancestral in Africa si Mexic

Aceasta alga este consumata de mii de ani in anumite regiuni: aztecii in Mexic o integrasera in alimentatia lor pana in secolul XVI. Anumite grupuri din Africa, mai ales de pe malul lacului Tchad, se hranesc cu ea de mii de ani. Acest popor si astazi consuma si produce spirulina. Este printre putinele populatii ale acestei regiuni care nu sufera de malnutritie.

In Europa, am redescoperit spirulina in anii `40 cu ocazia unei misiunii stiintifice in Tchad. Studiile stiintifice au fost duse in anii `60 pentru a cunoaste mai bine aceasta planta. Cultivarea ei a inceput in anii `70. Din anii `80, cererea creste din ce in ce mai mult in tarile industrializate si milioane de persoane consuma spirulina ca si supliment alimnetar.

Ea este produsa mai ales in China, Statele Unite, India si Africa.

Lupta impotriva malnutritiei

Spirulina este foarte bine cunoscuta ONG-urilor caci ea este o baza pentru lupta impotriva malnutritiei in Africa si mai ales in reducerea carentelor de proteine. Este deseori data bebelusilor subnutriti, ceea ce permite deseori ameliorarea starii lor in cateva saptamani.

Simplitatea producerii sale, care inseamna putine mijloace – cultura in bazine mici, filtrarea apei pentru recuperarea algelor, uscarea la soare – permite generalizarea culturii si consumului de spirulina in regiune sarace ale Africii.

Aceasta productie locala asociata unui consum local permite acestor populatii sa se foloseasca de aceasta bogatie naturala. Munca sub forma de activitate salariala, banii prin vanzarea unei parti din productii catre tarile europene si americane, ameliorarea aporturilor nutritionale la nivel local. Toate sunt ingrediente ale unui comert echitabil si a dezvoltarii durabile.

O exceptionala bogatie nutritionala

Spirulina, aceasta micro-alga bogata in proteine, in fier si vitamine, ajuta la echilibrarea alimentatiei si prevenirea carentelor. Acest supliment alimentar natural amelioreaza si functionarea sistemului imunitar.

Ea face obiectul unei adevarate pasiuni caci bogatia sa nutritionala este exceptionala: este un supliment alimentar interesant mai ales pentru sportivi, vegetarieni, persoane slabite sau cu carente.

Spirulina contine 60-70% proteine, ceea ce este un record pentru un aliment natural. Inseamna aproape de 2 ori mai mult decat soia si de 3 ori mai mult decat carnea. Este plina de aminoacizi esentiali, methionina si cysteina, acestea fiind totusi in cantitate mica.

10 g de spirulina acopera doza zilnica recomandata de fier si vitamina A, K si B12. Este o sursa buna de vitamine B1, B2, B3 si E, cat si de calciu si magneziu. Contine acizi grasi esentiali din gama omega 6: acid linoleic si acid gamma linoleic.

Efecte posibile asupra colesterolului, cancerului, sistemului imunitar

In plus fata de proprietatile nutritionale, ii acordam spirulinei si alte virtuti:

• contine glucide sub forma de sulfati polizaharide, care stimuleaza sistemul imunitar al organismului – interes posibil pentru cei bonavi de HIV.
• se pare ca diminueaza nivelul colesterolului negativ in sange
• ar permite tratarea anumitor inflamari precanceroase ale mucoaselor gurii si previne transformarea lor in cancer
• ar fi eficace in lupta impotriva sindromului deficientei de atentie, sindromului premenstrual, depresiei
• in cosmetica se foloseste pentru proprietatile de regenerare celulara.

Cum sa alegem spirulina

Puteti sa alegeti din mai multe tipuri: pudra, comprimate, capsule. Pudra este mai ieftina decat comprimatele sau capsulele. Gasim si spirulina artizanala, mai bogata in nutrimente caci este uscata lent la soare, dar care contine metale grele, ce sunt greu de controlat, caci planta creste in ape poluate. Spirulina industriala are avantajul de a raspunde unor norme in materie de metale grele, apele de cultura facand obiectul unei analize, dar ea este uscate un uscatorii industriale, ceea ce denatureaza o parte din nutrimente.

Avei grija ca amabalajul sa aiba mentiune clasa de “spirulina”. caci exista si alte micro alge albastre sau verzi, dar care nu au aceleasi proprietati.

Cum consumam spirulina

3 pana la 10 g de spirulina pe zi ajung. Incepeti cu 1 g, apoi cresteti progresiv doza, pentru a lasa timp sistemului digestiv sa se obisnuiasca. Daca optati pentru pudra, amestecati-o in cereale, suc de fructe sau legume, iaurt, supe etc.

In caz de graviditate, este de preferat sa evitati luarea de spirulina. Efectele acesteia asupra fatului nu ai fost studiate. Daca suferiti de vreo boala, luati medicamente, vorbiti cu medicul pentru a sti daca aveti voie sa luati spirulina.

Popularity: 1% [?]