Glucidele

Glucidele, mai ales numite zaharuri sau carbohidrati, reprezinta prima sursa de energie pe care organismul poate sa-l foloseasca foarte usor si sa-l mobilizeze, in cazul unui efort.

Exista diferite tipuri, carcaterizate prin structure mai mult sau mai putin complexe.

Zaharurile rapide

Zaharurile simple, numite si monozaharide, nu au decat o singura molecula elementara in compozitie. Dintre ele va putem enumera:

• Glucoza – putin raspandita in stare libera in alimente, dar care intra in compozitia a numeroase zaharuri;
• Fructoza – prezenta in miere si fructe, care participa de asemenea in compozitia zaharozei;
• Galactoza – intra in compozitia lactozei – zaharul laptelui – in asociatie cu glucoza;
• Maltoza – prezenta in cereale.

Aceste zaharuri sunt deseori asociate intre ele pentru a forma glucidele. Zaharurile compuse cele mai des intalnite sunt:

• Zaharoza – care este zaharul obisnuit, compusa din doua molecule: unul de glucoza si altul de fructoza. Zaharul cel mai raspandit in natura, il intalnim in fructe si legume si poate fi obtinut de la sfecla rosie la trestie de zahar.
• Lactoza – zahar present in lapte si produsele lactate. Puterea acestor zaharuri diferite este variabila. Se considera ca cel al zaharozei este de 100 – fiind vorba de zaharul obisnuit ce este punct de referinta, cel al fructozei atinge 170, dar cel al glucozei se reduce la 50.

Zaharurile lente

Exista si zaharuri numite polizaharide, compuse din mai mult de 10 molecule glucidice elementare, numarul moleculelor atingand chiar si ordinul miilor. Principalele polizaharide sunt:

• Amidonul – il intalnim in alimentele de origine vegetala, mai ales cereale, legume uscate, tuberculi – de exemplul, cartofii – si anumite fructe, precum banana, castane
• Glycogen – de origine animala, dar prea putin raspandit. Chiar daca aportul lor de energie in organism este aproape nul, el poate fi fabricat de catre corpul nostru si inmagazinat in ficat si muschi. O parte din rezervele noastre energetic se afla sub forma de glycogen.
• Celuloza – este prezenta in vegetale si constituie structura fibrelor vegetale care faciliteaza tranzitul intestinal, dar nu este asimilata de catre organism.

Aceste ultime zaharuri, mai complexe, sunt numite si zaharuri lente, caci ele sunt absorbite progresiv de intestine. Ele trebuie sa se descompuna in molecule glucidice elementare: glucoza, fructoza si galactoza. Monozaharidele, numite zaharuri cu absorbtie rapida, sunt extrem de usor absorbite de catre intestine.

Dar acestea au un singur inconvenient: stimuleaza prea brusc mecanismele de reglare a glicemiei, adica secretarea insulinei in cursul meselor, si nu potoleste foamea pentru timp indelungat.

O masa echilibrata trebuie sa contina cele doua tipuri de zaharuri, si lente si rapide. Din nefericire, tendinta actuala este de a substitui zaharurile lente cu cele rapide, prin reducerea consumului de legume uscate si inlocuirea lor cu fructe si ciocolata.

Trebuie sa stiti ca absorbtia fructozei este la fel de rapida ca cea a zaharurilor simple, dar ca este folosita diferit. O jumatate din cantitate este folosita imediat, iar cealalta jumatate stocata ca rezerve, sub forma de glicogen.

Consumarea de fructoza nu declanseaza secretarea de insulina, asa cum se intampla in cazul zaharurilor rapide si care ar putea afecta anumite persoane ce sufera de diabet.

Popularity: 8% [?]